Tăcerile sunt pline de cuvinte:
ele au colţi, sunt colorate, şi prezic;
dânsele pot preamultul a-l cuprinde
cum vorbele, ades, nu spun nimic.
Tăcerile sunt pline de cuvinte,
cu fulgerări şi prăvăliri de stâncă.
Au mai rămas pe lume lucruri sfinte
neprofanate de cuvinte încă.
Tăcerile sunt pline de cuvinte...
Învaţă să le-asculţi. Şi să le-auzi.
Să poţi vorbi cu morţii din morminte,
cu cariul ce lucrează în aguzi...
Tăcerile sunt pline de cuvinte.
Iară în urma ultimei plecări -
numai tăcerea te va ţine minte...
Şi poate-o carte, plină de tăceri.
ele au colţi, sunt colorate, şi prezic;
dânsele pot preamultul a-l cuprinde
cum vorbele, ades, nu spun nimic.
Tăcerile sunt pline de cuvinte,
cu fulgerări şi prăvăliri de stâncă.
Au mai rămas pe lume lucruri sfinte
neprofanate de cuvinte încă.
Tăcerile sunt pline de cuvinte...
Învaţă să le-asculţi. Şi să le-auzi.
Să poţi vorbi cu morţii din morminte,
cu cariul ce lucrează în aguzi...
Tăcerile sunt pline de cuvinte.
Iară în urma ultimei plecări -
numai tăcerea te va ţine minte...
Şi poate-o carte, plină de tăceri.
Nicolae Dabija - Doruri interzise
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu